Deutsches Sprichwörter-Lexikon . 2015.
stâlp — STÂLP, stâlpi, s.m. 1. Lemn lung şi gros, de obicei cioplit şi fixat în pământ, care serveşte pentru a susţine ceva; element masiv de construcţie, cu lungimea mare în raport cu dimensiunile secţiunii, confecţionat din lemn, din metal, din beton… … Dicționar Român
stalp — • brant, bråddjup, stup, stalp … Svensk synonymlexikon
stalp — … Useful english dictionary
pilon — PILÓN, piloni, s.m. 1. (Adesea fig.) Stâlp puternic care susţine o construcţie sau o parte a unei construcţii. ♦ Element decorativ în formă de stâlp prismatic, aşezat la capătul unui pod (de o parte şi de alta), la intrarea într o expoziţie etc.… … Dicționar Român
bornă — BÓRNĂ, borne, s.f. 1. Stâlp fixat pe marginea unui drum pentru indicarea kilometrajului, a distanţei până la localităţile de pe şosea etc. ♦ Stâlp implantat la distanţe regulate în marginea unui drum carosabil. 2. Piesă de contact montată la… … Dicționar Român
coloană — COLOÁNĂ, coloane, s.f. 1. Stâlp cilindric de marmură, piatră, lemn etc., destinat să susţină o parte dintr un edificiu sau să l înfrumuseţeze. ♦ (anat.) Coloană vertebrală = totalitatea vertebrelor reunite cap la cap, formând axul de susţinere a… … Dicționar Român
pilot — PILÓT1, piloţi, s.m. 1. Persoană calificată care conduce în mod efectiv o aeronavă. 2. Persoană calificată care manevrează cârma unei nave (mai ales în regiunile în care navigaţia este dificilă). 3. Persoană care conduce sau ajută la conducerea… … Dicționar Român
ancoraj — ANCORÁJ, ancoraje, s.n. 1. Ancorare. 2. Loc unde se ancorează. 3. Ansamblu de piese care serveşte la ancorare. ♦ Sistem de cabluri, sfori etc. prin care se fixează un stâlp, o construcţie înaltă etc. – Ancoră + suf. aj (după fr. ancrage, it.… … Dicționar Român
balustru — BALÚSTRU, baluştri, s.m. 1. Stâlp de balustradă sau de parmaclâc. 2. Compas special, folosit pentru trasarea cercurilor foarte mici. [var.: balústră s.f.] – Din fr. balustre. Trimis de paula, 17.03.2002. Sursa: DEX 98 balústru s. m., art.… … Dicționar Român
pilastru — PILÁSTRU, pilaştri, s.m. Stâlp paralelipipedic prevăzut de obicei cu o bază şi cu un capitel, care serveşte ca element de ornamentaţie sau de consolidare a unui zid. – Din fr. pilastre, it. pilastro. Trimis de oprocopiuc, 24.04.2004. Sursa: DEX… … Dicționar Român
